Emotii ale copilului

[sorana]

In ultimele 3 - 4 luni Monica imi tot spune ca are emotii. De exemplu abia am convins-o sa mergem la serbarea de Craciun de la gradi ca ea nu vroia sa mearga pe motiv ca are emotii si ca nu isi stie rolul. Cand am ajuns acolo a luat-o educatoare cu "hai, mai Monica ca stii bine rolul" si bineinteles l-a stiut fara probleme.
In ultima luna e din ce in ce mai rau - adica plange ca nu merge la antrenamente de dans ca are emotii, nu vrea la gradi ca are emotii, etc.
Eu am tot incercat sa ii explic ca toata lumea are emotii, inclusiv oamenii mari, dar ca sunt lucruri pe care vrem sa le facem (dansurile pentru ea sau un interviu pentru un job nou pentru mine) sau lucruri pe care suntem obligati sa le facem (gradi pentru ea sau prezentarea unui raport sefului pentru mine) si atunci ne gandim noi in capul nostru ca suntem cele mai bune si ca nu avem de ce sa avem emotii pentru ca ne vom descurca foarte bine - si emotiile dispar. Si ca e pacat sa pierdem ceva ce ne face placere sau ne trebuie din motive de emotii.
Nu prea stiu ce altceva as putea sa-i spun sau cum s-o incurajez si cum s-o fac sa treaca peste emotii.

Aveti vreo sugestie sau idee? Copiii vostri au avut o perioada din asta?

Evident eu tot sper ca e trecator sau ca macar va invata sa-si gestioneze emotii pentru ca va incepe scoala la un moment dat si ar fi in stare sa nu se duca la scoala pentru ca da teza sau mai stiu eu ce ....
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[Forumista start]

Este iarasi, o etapa in dezvoltarea personalitatii ei! Nu te speria si nu te ingrijora!
Important este sa-i spui mereu cu calm, ceea ce deja i-ai spus pana acum (ca toti oamenii au emotii, ca e firesc sa aibe, dar ca trebuie sa aibe incredere in ea si sa treaca peste. Si poti sa-i dai exemple reusita de la serbare, cand a avut si atunci, emotii :) )

Sa stii ca si Lexi a inceput sa aibe... asemenea emotii :)

[sorana]

Multumesc Geanina
E linistitor sa stii ca mai au si altii
Sper sa fie o faza a dezvoltarii si sa izbutim sa trecem peste. E adevarat ca nici in partea cealalta (total nepasatoare) nu mi-ar place sa fie dar nici sa planga din cauza unei emotii practic aiurea, inaintea unui antrenament de dansuri.

Bafta si tie sa treceti peste emotii.
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[kasyro]

Buna,
Ai putea sa incerci sa ii explici ca emotiile sunt create chiar de ea si nu are de ce sa ii fie frica pentru ca adesea cei mai curajosi oameni au emotii si temeri. Si daca are emotii inseamna ca e un copil foarte curajos.
bineinteles ca ea te va intreba ce e curajul si cum se manifesta (poate nu cu aceste cuvinte dar o va face ) si e bine sa ii repeti de fiecare data cand iti spune ca are emotii. "Mami, ai emotii pentru ca esti curajoasa, e normal". Pana la urma o sa ii intre in reflex ca e curajoasa mai degraba decat ca are emotii. .
Spor
_________________
Silvia si Robert

[Laura]

Andi nu imi spune ca are emotii...doar pune capul in jos si se bosumfla. Pe 14 a trebuit sa dea o inimioara din ciocolata unei fetite....a trebuit sa ii tin eu mana intinsa sa vine sa isi ea fata cadoul....si avea ochii in lacrimi, s-a rusinat si vroia sa plee de la gradi. E doar inceputul.....
_________________
Andi
Se intampla si lucruri bune.

[sorana]

Ei am izbutit sa trecem peste emotii si sa vrem sa participam la spectacol. Asa ca fata mea a dansat super la spectacolul de azi (promit poze ) si, desi s-a plans ca are emotii a trecut peste si a intrat cu ceilalti copii pe scena.
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[sorana]

Fata mea care acum e mare si se descurca singura a intrebat-o pe psiholoaga de la gradi cum sa faca sa-si stapaneasca emotiile.
Va spun si voua raspunsul pentru ca mie mi s-a parut foarte bun. A intrebat-o daca stie sa dea volumul mai tare si mai incet la televizor. Apoi i-a zis sa inchida ochii strans si sa-si imagineze ca are in mana o telecomanda pentru emotii. Si sa dea "volumul" mai incet pana cand emotiile nu se mai simt deloc.
Pupici psiholoagei noastre
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[kasyro]

Bravo doamna psiholog. Bun raspuns.
Cred ca si pustiul meu are emotii dar nu le recunoaste inca.
il vad eu la gradi cand ne schimbam cum se uita imprejur si ii striga pe toti, il simt ca are emotii ca nu stie ce o sa mai faca azi la gradi, si incerc sa il linistesc si ii arat ca au venit si prietenii lui, si atunci parca ii vine inimioara la loc.
E bine cand sunt marisori si isi pot exprima verbal sentimentele.
Voi ce credeti?
_________________
Silvia si Robert

[Forumista start]

Vaaai, ce m-a impresionat acest raspuns al doamnei psiholog!

[sorana]

Din pacate, asa cum s-a exprimat Monica, telecomanda asta nu functioneaza.
Monica a ajuns la faza la care a inceput chiar sa i se faca rau si sa vomite dimineata.
Am vorbit cu o a doua doamna psiholog si am vorbit si cu doamna psiholog de la gradinita.
Parerile au fost diferite. Doamna psiholog de la gradi a promis ca va vorbi cu Monica si ca vorbim iar saptamana viitoare si ca pana atunci sa ii distrag atentia, sa nu bag in seama emotiile astea - care acum sunt in fiecare zi - ca e posibil sa fie un mod de a atrage atentia supra ei gen "uite ce smechera sunt eu, am emotii si ceilalti n-au".
Cealalata doamna, care si ea cunoaste copilul, dar nu o vede in fiecare saptamana, a spus ca probabil e stressata la gradi, ca eu ar trebui sa-i explic "s-o ia mai usor", ca nu e nici o problema ca nu stie una sau alta (ceea ce eu deja facusem oricum) - asta fiind sursa explicata de Monica a emotiilor (am emotii ca ma intreaba doamna educatoare si eu nu stiu sa raspund) si ca sa vorbesc cu educatoarea sa nu o certe daca greseste, sa o incurajeze atunci cand face bine, sa o ajute cand nu stie ceva ....

offf - o trece si peste asta pana la urma ....
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[Forumista start]

Sigur trece! Insa nu de la sine! Sunt in asentimentul celei de-a doua doamne.
Adica nu poti sa lasi copilul asa, ca si cum nimic nu se intampla. Nici sa exagerezi dand mare atentie si facand caz de emotiile ei, dar vorbit cu ea, totusi. Sa-i explici ca daca nu stie, nu e o mare tragedie, invata si va sti data viitoare (sunt convinsa ca deja ai facut asta, dar trebuie sa continui ). Ca nici oamenii mari nu le stiu pe toate.
Cred ca trebuie sa lucrezi un pic la increderea ei in sine.
Educatoarea o cearta cand nu stie? Ii face observatie? Ca e clar ca de aici s-a nascut teama ei si, fiind un sufletel mai sensibil, a dat-o un pic peste cap.
Spune-i copilei sa ceara ea insasi ajutorul educatoarei, daca simte ca nu stie ceva, daca nu stie sa raspunda cand o intreaba doamna, sa-i spuna: Doamna, ajutati-ma sa inteleg, sau ajutati-ma sa stiu... La noi a functionat asta. Lexi avea mari emotii pentru serbarea de 8 martie, ca-i era teama ca va incurca poeziile (trebuia sa le spuna in momente diferite). Si i-am spus sa o roage pe sora sa o ajute.
Sora mi-a povestit amuzata cum Lexi s-a dus la ea si i-a zis: sora, ajuta-ma, am emotii si mi-e teama sa nu gresesc .

[sorana]

Da Lumi asta am facut aseara - i-am spus ca ea se duce la gradi ca sa invete, ca normal ca nu stie - doare de-aia se duce acolo, sa invete.
Si ca daca nu intelege ceva, sau are senzatia ca nu va retine - sa ridice frumos manuta si sa o roage pe doamna sa repete sau sa explice. Pe de alta parte asta presupune si ca e atenta la ce spune doamna, nu ca se uita pe pereti ....


Da - educatoarea ii atrage atentia cand Monica viseaza. Nu e propriu-zis o cearta - dar o face atenta. O "trezeste din somn" - si cica repeta cu ea pana pricepe / invata - dar asta inseamna destul de mult timp alocat Monicai - si cica nu e obisnuita (la educatoare ma refer) sa faca asa - ca acum cateva luni Monica era "spirt". E acu' nu mai e - sa se obisnuiasca si educatoarea ca n-am ce-i face ..
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[sorana]

Intrucat suntem in acelasi stadiu - si Monica iar a plans de dimineata - ne-am programat la o sedinta cu psihologul.
Nu la doamna de la gradi, ci la cealalta doamna.
M-am gandit ca daca e si vina mea - mi-ar spune amandoua pe cand daca e si vina gradinitei - d-na de la gradi ar ascunde chestia asta .....
Asa ca ne-am programat la sedinta la psiholog Marti dimineata.
Va zic ce-am facut - sunt si eu curioasa cum decurge - n-am fost niciodata la psiholog
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[somnorici]

Ai emotii?

[Laura]

Este cumva o faza a personalitatii copilului mic cand se supara din orice?
Andi de ceva timp tot timpul e rastit ( a se citi suparacios), se supara din orice. Ieri faceam mancare si i-am zis "Du-te mai incolo ca sare". El s-a suparat imediat si a pus capu in pamant ca el nu e "putoare" . I-am mai explicat o data ce am zis si l-am scos din bucatarie, nu de uleiul incins, ci sa pot rade in voie.
Este totusi o faza a personalitatii lui in care nu suporta sa i se zica nimic, sau e doar el mai suparacios?
_________________
Andi
Se intampla si lucruri bune.

[sorana]

Somnorici
Dar macar nu vomit din cauza asta ...

Laura - da, cred ca e o faza "sensibila".

Eu am ajuns la faza asta cu mersul la psiholog pentru ca Monicai ii este rau fizic - are dureri de burta si uneori vomita. Nu mai zic de crizele de plans ....
Cand mergem la gradi se comporta mai rau decat primele dati cand a fost la gradi, acum aproape 3 ani.
Si in septembrie, octombrie, noiembrie nu era asa - era vesela si bine dispusa. Si eu nu inteleg ce s-a schimbat de atunci - pentru ca e acelasi loc, aceeasi educatoare, aceeasi copii, acasa nu s-a schimbat nimic .... nu inteleg pur si simplu ... si e foarte greu de ignorat, de zis "hai ca trece" daca vomita si o doare burta ....
Am uitat sa zic - am fost la doctor - nu are nici apendicita si nici viermisori (am facut analiza) - deci e doar de natura psihica ....
Si nici nu cred ca sse preface - daca se preface - actrita o fac
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[Laura]

[kasyro]

Poate are o problema legata de cineva de la gradi...copil sau ingrijitor, educatoare...
Cred ca ar trebui sa o descosi un picut inainte de culcare cand aveti momentul vostru de povestit problemele si intamplarile amuzante de peste zi. Poate e un copil care o sicaneaza sau ii spune tot felul de chestii fara sa observe doamna. Nu ai de unde sa stii cum sunt educati ceilalti copilasi sau ce filme au vazut acasa. Ideea e sa nu te panichezi cand afli ceva de la ea si sa o tratezi un pic cu interes pana afli toate amanuntele si dupa aceea poti sa iei masuri. O sa fi surprinsa cate nu ti-a spus pana acum copilul tau dintr-un motiv sau altul. Ei de obicei se iau cu joaca si uita sau zic lasa ca a trecut acum e mai bine sau ii e rusina sa zica...
Iar daca cineva ii spune hai s ane jucam dea oameni mari , atunci automat copii nu spun pentru ca li se pare ceva normal plus ca ei vor sa fie oameni mari cat mai repede:)
Problema poate fi undeva aici sau pur si simplu simte ca parintii nu petrec destul timp cu ea si face tot posibilul sa inlature obstacolele care stau intre ea si cei de care ii este dor peste zi.
Cauzele pot fi o multime, dar cel mai bine ea stie unde se afla problema.
Spor la descusut :)
_________________
Silvia si Robert

[sorana]

Da Kasyro - asa cred si eu - s-a intamplat ceva, are o problema la gradi .... as crede ca mai degraba cu un om matur, ma indoi ca e vorba de un copil ...
Iar la orice fel de chestionari raspunsul este "e foarte greu, eu nu stiu, nu pot sa fac, nu tin minte, etc" Si are emotii ca o "asculta" doamna si ea nu stie - cam asa cum s-ar comporta un student in sesiune .... dar ea nu e studenta si nici in sesiune.
Iar doamna educatoare e cam prea ambitioasa, cica fi-mea e fata desteapta si e pacat sa nu faca mai mult ... dar copilul pare sa fi clacat, sa nu poata mai mult ... si uite asa ne invartim in cerc ...
Hai ca va zic maine ce concluzii a tras d-na psiholog - care, apropos, zice ca sunt multi copii de varsta asta care nu se exprima prin vorbit, nu spun pur si simplu ce au patit - ci doar prin desen scoti ceva de la ei ... om vedea
_________________
Sorana si Monica (8 ani)

[kasyro]

Stau si ma gandesc pentru ce atata stres in gradinita?
Nepotica mea a terminat gradinita foarte foarte bine. In clasa I stia sa scrie si sa citeasca fara probleme. Plus cifrele pana la 10 si adunari simple. Toate invatate la gradinita. Si cand a inceput scoala a luat-o de la capat cu betisoare de parca nu ar fi facut nimic la gradi'
De aceea nici nu ma stresez cand imi zice doamna ca Robertel azi nu prea a stiut sa raspunda. Pai la ce te astepti la varsta lui? Zi mersi ca sta in banca si nu face galagie sa deranjeze copii Oricum in scoala va avea meditator, pentru ca singur nu inveti nimic la cum predau profesorii. Asa ca....Eu il duc pe Robert la gradi sa isi faca prieteni sa nu fie singur nu sa iasa filozof...
Ia sa mai lase fetita in pace ca mai traumatizant e pentru ea faptul ca merge la doctor sa isi rezolve problemele care ar trebui sa le tina piept singurica. Sau io fi pregatit deja coronita de premiant pe care oricum o merita din plin, pentru ca numai un copil deschis la minte isi face atatea griji. Daca era vreo fraierica sa vezi ce nu ii pasa ei de ce zic altii, si statea in coltul ei cu jucariile ei fara sa se consume atata pentru ce zice zgripturila

In plus din ce am citit pe forum, micuta te iubeste foarte foarte tare, si poate ii e teama sa nu te dezamageasca pe tine daca nu face bine la gradi. Daca nu te deranjeaza asta, poti sa o tin in brate si sa ii spui ca "mami te iubeste foarte tare indiferent de ce se intampla, tot inimioara mea ramai, pentru ca inimioara e cea mai importanta".

Sa iti traiasca printesa. E foarte frumoasa

Spor
_________________
Silvia si Robert